Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia copiilor în anul 2024.

Situaţia demografică

Numărul copiilor este în descreștere

La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor în vârstă de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 494,1 mii copii², sau 20,7% din numărul total al populației cu reședință obișnuită (Figura 1,Tabelul 1 din Anexă).

Figura 1. Numărul și ponderea copiilor în total populație cu reședință obișnuită, la 1 ianuarie

Descarcă datele în format. xlsx

Băieții predomină în numărul copiilor născuți

Numărul copiilor născuți-vii, în anul 2024, a constituit 23,6 mii³, fiind în descreștere cu 2,0% față de anul 2023 (Tabelul 2 din Anexă). Din numărul total al copiilor născuți-vii, 51,3% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete. Cei mai mulți copii (85,5%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban

Vârsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2024, a constituit 26,8 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 25,4 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 28,7 ani. Distribuția născuților-vii în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vârstă de la 25 ani până la 34 ani (59,2% din total născuți-vii).

Totodată, nivelul natalității extraconjugale, în anul 2024, a constituit 19,1%, sau aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 22,8% din născuți-vii comparativ cu 14,0% în mediul urban (Tabelul 3 din Anexă).

Educația copiilor

Educația timpurie

În anul 2024, în țară au activat 1469 instituții de educație timpurie, inclusiv 769 cu statut de creșă-grădiniță, 595 – grădinițe, 89 – școli-grădinițe, 14 – centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1453 unități, sau 98,9%), 16 unități fiind instituții private. Din totalul de 1469 de instituții de educație timpurie, 76,2% au activat în mediul rural (Figura 2).

Figura 2. Numărul instituțiilor de educație timpurie, pe medii de reședință

Descarcă datele în format. xlsx

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie este în scădere

La sfârșitul anului 2024, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost de 127,2 mii persoane, cu circa 2,4 mii copii sau cu 1,9% mai puțin, comparativ cu sfârșitul anului 2023. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în instituțiile din mediul rural (cu 1,8 mii sau cu 2,9% față de anul 2023) (Tabelul 5 din Anexă).

Majoritatea copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie sunt în mediul urban

În anul 2024, puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul urban (51,7%), iar 51,9 % dintre copii erau băieți. Majoritatea copiilor erau înscriși în învățământ preșcolar (87,3%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în mun. Chișinău 89,9% cea mai mică – în regiunea Sud (85,4%) (Figura 3).

Figura 3. Ponderea copiilor înscriși în educație antepreşcolară (până la 3 ani)
și învățământ preșcolar (3 ani și peste), pe regiuni, 2024

Descarcă datele în format. xlsx

Distribuția pe vârste a copiilor din instituțiile de educație timpurie denotă o preponderență a copiilor cu vârsta de 5 ani – 22,5%, 6 ani – 22,1% și 4 ani - 21,6%, ponderea copiilor cu vârsta de 3 ani a constituit 19,9%, a celor de până la 3 ani (înscriși în educație antepreşcolară) – 12,7%, iar a celor de 7 ani și peste – 1,2%.

La 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară revin în medie 72 copii

În anul 2024, la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară au revenit în medie 72 copii. Pe medii de reședință, se remarcă o valoare mai mare a numărului mediu de copii la 100 de locuri în mediul urban ‒ 91 de copii, comparativ cu cel din rural – 59 de copii, în scădere comparativ cu anul 2023 – 92 și, respectiv, 60 de copii la 100 de locuri.

Distribuția pe raioane și municipii a numărului de copii la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie variază. Astfel, cei mai mulți copii la 100 de locuri au revenit în mun. Chișinău – 99 persoane, mun. Bălți– 97 persoane și Ialoveni – 89 persoane, iar cei mai puțini copii la 100 de locuri au revenit instituțiilor din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator a fost de 37 copii la 100 de locuri.

În anul 2024, numărul copiilor cu deficiențe senzoriale, fizice și comportamentale, înscriși în instituțiile de educație timpurie specială, a fost de 0,6 mii de persoane. Majoritatea acestor copii (92,9%) fac parte din grupa de vârstă 3 ani și peste și sunt cuprinși în educația preșcolară. În funcție de tipul necesităților, ponderi mai mari revin copiilor cu deficiențe de vorbire (30,4%), de vedere (28,9%) și deficiențe intelectuale (14,0%). Totodată, în instituțiile de educație timpurie cu destinație generală erau înscriși 0,3 mii de copii cu dizabilități și 1,7 mii de copii cu cerințe educaționale speciale.

Învățământul primar și secundar general

În anul de studii 2024/25, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1185 de instituții, inclusiv 88 școli primare, 752 de gimnazii, 337 de licee și 6 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică și 2 școli serale. Majoritatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general, aparțin sectorului public (97,9%) și 73,6% din total instituții au activat în mediul rural.

La începutul anului de studii 2024/25, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 335,1 mii de elevi, cu 0,7 mii mai mulți față de anul de studii 2023/24 (Tabelul 6 din Anexă).

Băieții predomină în învățământul primar și secundar general, iar fetele - în învățământul liceal

Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, 51,0% din elevi erau băieți, iar 57,3% din elevi își făceau studiile în mediul urban. Din numărul total de elevi, în învățământul primar au fost înscriși 40,6%, în învățământul gimnazial ‒ 48,0% și în cel liceal ‒ 11,4% (Figura 4).

Figura 4. Structura numărului elevilor din învățământul primar și secundar general,
pe niveluri educaționale și medii de reședință, 2024/25

Descarcă datele în format. xlsx

În ceea ce privește repartizarea pe sexe și pe niveluri educaționale, fetele au predominat în nivelul liceal, constituind 55,9% față de 44,1% băieți (Figura 5).

Figura 5. Structura numărului elevilor din învățământul primar și secundar general
pe niveluri educaționale și sexe, 2024/25

Descarcă datele în format. xlsx

Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general s-a majorat

La începutul anului de studii 2024/25, în instituțiile de învățământ primar și secundar general din țară erau înscriși 11,8 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățământ general (95,6%), iar 4,4% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (Tabelul 7 din Anexă).

Proporția băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, rămâne a fi mai mare comparativ cu cea a fetelor, în anul de studii 2024/25 acest indicator a constituit 67,5%, comparativ cu 32,5 % (în anul 2023/24 - 66,4%, și respectiv, 33,6%).

Învățământul extrașcolar

În anul 2024, în țară au activat: 119 școli de muzică, de arte și școli de arte plastice pentru copii, în care și-au făcut studiile 23,6 mii de copii; 50 centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri, la care au participat 32,4 mii de copii; 8 centre de creație tehnică la care au participat 5,2 mii copii; 2 centre ale tinerilor turiști la care au participat 1,5 mii de copii și 2 centre ale tinerilor naturaliști la care au participat 1,3 mii de copii.

În cadrul școlilor de muzică și arte, cele mai solicitate instrumente studiate au fost pianul (pentru 4,7 mii copii) și instrumentele cu coardă (pentru 3,3 mii copii), iar în cadrul școlilor de arte plastice cele mai atractive au fost arta plastică (pentru 7,1 mii copii) și clasa coreografică (pentru 3,1 mii copii).

Biblioteci pentru copii

În anul 2024, au activat 94 biblioteci pentru copii, cu 6 unități mai puține, comparativ cu anul 2023 (Tabelul 8 din Anexă). Numărul de utilizatori activi în cadrul bibliotecilor, în anul 2024, a scăzut cu 3,8 mii, comparativ cu anul 2023, totodată a scăzut și numărului de împrumuturi de documente (cu 5,3%).

În același timp, numărul de vizitatori pe blogurile/ website-urile bibliotecilor pentru copii a crescut cu 25,4%, constituind 207,8 mii, față de 165,7 mii în anul 2023.

Protecţia socială a copiilor

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, numărul beneficiarilor de indemnizație unică la nașterea copilului a constituit 35,9 mii persoane (cu 14,5% mai mult față de 1 ianuarie 2024). Mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului a constituit 20,0 mii lei.

Numărul beneficiarilor (mame, tați și alte persoane) de indemnizație lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a constituit 33,8 mii beneficiari (cu 13,2% mai puțin față de 1 ianuarie 2024), iar a beneficiarilor de indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani a constituit 64,8 mii persoane (cu 2,4% mai mult față de 1 ianuarie 2024). 

Mărimea medie a indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani (persoane asigurate) a constituit 4310,4 lei, iar mărimea medie a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani - 1000,0 lei (acordată atât persoanelor asigurate cât și neasigurate) (Figura 6).

Figura 6. Mărimea medie a indemnizației lunare pentru creșterea și îngrijirea copilului, la 1 ianuarie

Descarcă datele în format. xlsx

Cei mai mulți copii care beneficiază lunar de alocații sociale de stat sunt copiii cu dizabilități severe

La 1 ianuarie 2025, 11,4 mii copii cu dizabilități au beneficiat lunar de alocaţii sociale de stat, 48,6% din ei fiind copii cu dizabilităţi severe. Mărimea medie a alocaţiei lunare pentru copiii cu dizabilităţi a constituit 1905,7 lei, majorându-se cu 7,0%, comparativ cu 1 ianuarie 2024. Beneficiari de alocaţii în cazul pierderii întreţinătorului au fost 5,7 mii copii, mărimea medie a alocaţiei lunare constituind 1490,7 lei, cu 5,6% mai mult, comparativ cu 1 ianuarie 2024 (Tabelul 1).

Tabelul 1. Copii beneficiari de alocaţii sociale de stat și mărimea medie a alocației lunare, la 1 ianuarie

Descarcă datele în format. xlsx

În anul 2024, valoarea minimului de existență în total pentru copii a constituit – 2947,7 lei, inclusiv 1148,8 lei pentru copiii de până la 1 an, 2496,5 lei pentru copii în vârstă de 1-6 ani și 3281,7 lei pentru cei cu vârsta de 7-17 ani (Figura 7).

Figura 7. Minimul de existență pentru copii, pe grupe de vârstă

Descarcă datele în format. xlsx

Cei mai vulnerabili copii aflați în situații de risc sunt copiii din mediul rural

Conform datelor Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale, la sfârșitul anului 2024, la evidență erau circa 7,9 mii copii aflați în situații de risc⁴, 80,0% dintre aceștia fiind din mediul rural. În numărul copiilor aflați în situație de risc au predominat băieții, constituind 51,1%. Pe grupe de vârstă, 11,5% aveau vârsta de 0-2 ani, fiecare al patrulea copil (24,6%) avea vârsta de 3-6 ani, 52,8% aveau vârsta de 7-15 ani și 11,1% - vârsta de 16-17 ani. Din numărul copiilor aflați în situații de risc, 272 copii erau copii cu dizabilități.

Din total copii în situații de risc, 7,3 mii copii au fost din categoria copiilor neglijați, 324 copii au fost supuși violenței, 120 copii aveau părinții/unicul părinte decedat, 34 copii aveau ambii părinți/unicul părinte care refuză să-și exercite obligațiile părintești privind creșterea și îngrijirea copilului, iar restul copiilor (162 copii) aflândus-se în alte situații precum: lipsirea de îngrijire și supraveghere din partea părinților din cauza absenței acestora la domiciliu din motive necunoscute, copii care trăiesc în stradă, au fugit de acasă sau au fost alungați, copii abandonați de părinți, copii victime ale infracțiunilor și copii în cazul cărora în privința părinților/unicului părinte a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară etc.

Comparativ cu anul 2023, a scăzut atât numărul copiilor supuși violenței cât și numărul copiilor neglijați, cu 40,8% și, respectiv, 29,8% (Tabelul 9 din Anexă).

Sănătatea copiilor

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la sfârșitul anului 2024, numărul medicilor pediatri a constituit 462 medici. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, în medie, au revenit 9 medici pediatri şi circa 53 paturi de toate profilurile pentru copii, amplasate în instituțiile medico-sanitare (Tabelul 2).

Tabelul 2. Asigurarea cu medici pediatri și paturi de toate profilurile pentru copii,
amplasate în instituțiile medico-sanitare

Descarcă datele în format. xlsx

Afecțiunile din perioada perinatală sunt principala cauză a morbidității nou-născuților

Circa 7,3 mii copii s-au născut bolnavi ori s-au îmbolnăvit cu diverse boli, ceea ce a reprezentat 30,3% din numărul copiilor născuți-vii (Tabelul 13 din Anexă). Afecțiunile din perioada perinatală sunt în topul cauzelor morbidității copiilor nou-născuți. Numărul afecțiunilor, a căror origine se situează în perioada perinatală a copiilor, s-a majorat de la 11,2 mii cazuri noi, în anul 2023, până la 11,8 mii cazuri noi în anul 2024. Preponderent, acestea includ tulburările legate de greutatea insuficientă la naștere, infecțiile specifice perioadei perinatale, suferința respiratorie a nou-născutului, pneumopatia congenitală și boala hemolitică, condiționată de izoimunizare.

Totodată, circa 1,5 mii născuți-vii s-au născut prematur sau 6,1% din total născuți-vii, iar circa 1,5 mii născuți-vii au avut greutatea la naștere de până la 2500 gr. sau 6,0% din total născuți-vii.

Copiii în primul an de viață suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, anemie și boli infecțioase și parazitare

Incidenţa prin boli la copii în primul an de viaţă a constituit 1175 cazuri noi la 1000 copii. Cel mai des copiii au suferit de boli ale aparatului respirator (740 cazuri noi la 1000 copii), anemie (117 cazuri noi la 1000 copii), boli infecţioase şi parazitare (64 cazuri noi la 1000 copii), afecţiuni din perioada perinatală (51 cazuri noi la 1000 copii), boli ale aparatului digestiv și boli ale sistemului nervos (câte 23 cazuri noi la 1000 copii) (Figura 8, Tabelul 14 din Anexă).

Figura 8. Incidenţa prin principalele boli la copii, în primul an de viaţă

Descarcă datele în format. xlsx

Copiii de 0-17 ani suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, diverse leziuni traumatice și de boli infecțioase

La sfârșitul anului 2024, în structura incidenței prin boli la copiii în vârstă de 0-17 ani au predominat bolile aparatului respirator (497 cazuri noi la 1000 copii), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe (57 cazuri noi la 1000 copii), bolile infecțioase și parazitare (54 cazuri noi la 1000 copii), bolile sistemului nervos și organelor de simț (33 cazuri noi la 1000 copii), bolile pielii și țesutului celular subcutanat (25 cazuri noi la 1000 copii ), bolile sângelui și organelor hematopoietice (18 cazuri noi la 1000 copii) și bolile aparatului digestiv (15 cazuri noi la 1000 copii) (Tabelul 15 din Anexă ). Printre bolile infecțioase și parazitare, întâlnite cel mai des la copii, au fost infecțiile acute ale căilor respiratorii (306 cazuri la 1000 copii), pneumoniile, bronhopneumoniile acute (78 cazuri la 1000 copii), varicela (18 cazuri la 1000 copii), infecțiile intestinale acute provocate de agenți nedeterminați (9 cazuri la 1000 copii) (Figura 9).

Figura 9. Prevalența prin unele boli infecțioase la copiii în vârstă de 0-17 ani

Descarcă datele în format. xlsx

Cele mai multe cazuri noi de tumori la copii se atestă la nivelul țesutului limfoid, creierului și altor părți ale sistemului nervos

În anul 2024, numărul cazurilor noi de tumori maligne a crescut, la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani revenind 18,5 cazuri noi, comparativ cu 15,4 cazuri noi în anul 2023 (Figura 10). În structura incidenței prin tumori maligne în cazul copiilor au prevalat tumorile la nivelul țesutului limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 45,2%, creierului și altor părți ale sistemului nervos central – 15,1%, oaselor și cartilagiilor articulare – 5,4%, țesutul mesotilial şi alte ţesuturi moi – 4,3%, precum și alte localizări – 30,0%.

Figura 10. Incidența prin tumori maligne la copiii în vârstă de 0-17 ani

Descarcă datele în format. xlsx

Numărul cazurilor noi de tumori maligne este mai mare în cazul băieților

În structura incidenței prin tumori maligne predomină băieții, aceștia constituind câte 55,6% în rândul copiilor de 5-14 ani și 15-17 ani, precum și 52,4% în rândul copiilor de 0-4 ani (Figura 11).

Figura 11. Structura incidenţei prin tumori maligne la copii, pe grupe de vârstă şi sexe

Descarcă datele în format. xlsx

Numărul cazurilor noi de tuberculoză activă este mai mare în cazul copiilor în vârstă de 5-14 ani

În anul 2024, la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 24,1 cazuri noi de tuberculoză activă. Incidența prin tuberculoză activă, la 100 mii copii în vârstă de 0-14 ani a constituit 23,8 cazuri noi (indicator ODD 3.3.2 ). Circa 60,3% din cazuri au fost înregistrate la copiii în vârstă de 5-14 ani. Ponderea băieților a constituit 52,1%. De asemenea, tuberculoza la copii a predominat în mediul rural, unde s-au înregistrat 68,6% din cazuri.

Copiii supuși examinărilor profilactice cel mai des sunt depistați cu acuitate vizuală scăzută

În anul 2024, circa 251,5 mii copii au fost supuși examenelor profilactice. Astfel, la 1000 copii în vârstă de 0-17 ani examinați au revenit 11,8 copii depistați cu acuitate vizuală scăzută, 5,4 copii cu scolioză, 5,1 copii cu tulburări de vorbire, 4,4 copii cu dereglări de ţinută (Tabelul 18 din Anexă).

Copiii recunoscuți cu dizabilitate primară sunt preponderent din mediul rural și au ca cauză principală a dizabilității tulburările mentale și malformațiile congenitale

În anul 2024, au fost recunoscuţi cu dizabilitate primară (caz nou) 1,6 mii copii în vârstă de 0-17 ani, 56,3% din aceștia fiind din mediul rural. Fiecare al cincilea copil recunoscut cu dizabilitate avea vârsta de 0-2 ani (18,3%), aproape fiecare al treilea avea vârstă cuprinsă între 3-6 ani (35,2%), iar 42,7% aveau vârsta de 7-15 ani și 3,8% vârsta de 16-17 ani (Figura 12). Cauzele predominante ale dizabilității primare rămân a fi tulburările mentale și de comportament (46,3%), malformațiile congenitale, deformațiile și anomaliile cromozomiale (17,0%) și bolile sistemului nervos (11,3%). În anul 2024, au fost deserviți de instituţiile medico-sanitare 11,8 mii copii cu dizabilități (Tabelul 19 din Anexă ).

Figura 12. Structura copiilor recunoscuți cu dizabilitate primară pe grupe de vârstă, 2024

Descarcă datele în format. xlsx

Infracționalitatea juvenilă

Numărul infracțiunilor comise de către minori este în creștere față de anul 2023

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2024 au fost înregistrate 493 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 2,0% din total infracțiuni înregistrate. La 100 mii minori (0-17 ani) au revenit 100 infracţiuni, faţă de 88 infracţiuni în anul 2023 (Tabelul 3).

Tabelul 3 . Infracţiuni săvârșite de minori (cazuri)

Descarcă datele în format. xlsx

Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile

Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile cu o pondere de 45,6% din total infracţiuni, pungășiile – 15,0%, cazurile de huliganism – 7,7%, jafurile – 6,7%, răpirea mijlocului de transport – 5,5%, precum și alte infracțiuni – 19,5%.

Numărul total al minorilor care au comis infracţiuni în anul 2024 a constituit 802 copii, inclusiv 757 copii cu vârsta 14-17 ani (94,4%), restul având vârsta de până la 14 ani (5,6%) (Tabelul 24 din Anexă ).

Conform datelor Agenției Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, la sfârșitul anului 2024, numărul minorilor condamnaţi în prima instanță a constituit 281 copii, la 100 mii minori revenind 57 copii condamnaţi (Tabelul 25 din Anexă ).

Conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în anul 2024 numărul minorilor deținuți în instituțiile penitenciare, inclusiv în arest preventiv, a constituit 32 copii (Tabelul 27 din Anexă).

Caracteristica gospodăriilor cu copii

Gospodăriile cu copii au în componența lor preponderent un singur copil, gospodăriile cu mai mulți copii fiind caracteristice mediului rural

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, în anul 2024, din total gospodării 26,8% au avut la întreținere copii sub 18 ani, din care 48,4% – un singur copil, 37,3% – doi copii, iar 14,3% – trei copii și mai mult (Tabelul 28 din Anexă). În medie, la o gospodărie cu copii au revenit 1,7 copii. Gospodăriile cu mulți copii sunt caracteristice în special pentru mediul rural, unde au fost concentrate 71,9% din totalul gospodăriilor cu 3 copii și mai mult.

În mediul urban ponderea gospodăriilor monoparentale este mai mare decât în mediul rural

În funcție de tipul gospodăriei, acestea au fost formate preponderent din cupluri familiale (61,5%) și gospodării atribuite la categoria „alte gospodării cu copii”, acestea fiind cazurile gospodăriilor formate din mai multe nuclee familiale (27,9%) (Tabelul 29 din Anexă). Gospodăriile monoparentale au constituit 10,5% din totalul gospodăriilor cu copii. În mediul urban, ponderea gospodăriilor monoparentale a fost cu 5,0 puncte procentuale mai mare, comparativ cu mediul rural (13,0% față de 8,0%).

Ponderea gospodăriilor cu copii și cu persoane plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru, în mediul rural, este mai mare decât ponderea acestora în mediul urban

Din total gospodării cu copii, 16,0% au avut cel puțin un membru plecat peste hotare la lucru sau în căutare de lucru. În mediul rural ponderea acestor gospodării a constituit 22,7%, față de 9,6% în mediul urban. În funcție de numărul copiilor, gospodăriile cu persoane plecate peste hotare se repartizează după cum urmează: 37,5% – gospodării cu un copil, 40,0% – cu doi copii și 22,5% – cu trei copii și mai mult (Figura 13).

Figura 13. Structura gospodăriilor cu și fără persoane plecate peste hotare la lucru
sau în căutare de lucru, după numărul de copii, 2024

Descarcă datele în format. xlsx

Gospodăriile cu copii au venituri mai mici decât cele fără copii

Principala sursă de formare a veniturilor gospodăriilor cu copii a fost activitatea salarială (62,4%), fiind urmată de veniturile din prestații sociale (9,3%), activitatea individuală non-agricolă (6,5%) și activitatea individuală agricolă (4,9%). Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor în proporție de 13,2% (Tabelul 31 din Anexă).

Veniturile disponibile ale gospodăriilor casnice cu copii sunt mai mici decât veniturile gospodăriilor fără copii. În medie, în anul 2024, veniturile gospodăriilor cu copii au constituit 4597,1 lei lunar pe o persoană sau de 1,3 ori mai puțin, comparativ cu veniturile gospodăriilor fără copii. Pe măsura creșterii numărului de copii în gospodărie, descrește și valoarea medie a veniturilor acesteia, de la 5600,9 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil până la 2908,2 lei în cazul celor cu 3 copii și mai mult (Tabelul 32 din Anexă).

În mediul urban se consumă mai multe produse bogate în proteine, iar în mediul rural mai multe produse de panificație

Modelul de consum al gospodăriilor cu copii, în anul 2024, s-a caracterizat printr-un consum mediu lunar de: pâine și produse de panificație – 7,8 kg/persoană, carne și preparate din carne – 4,1 kg/persoană, lapte și produse lactate – 15,6 litri/persoană, ouă – 16,6 bucăți/persoană, cartofi – 3,1 kg/persoană, legume și bostănoase – 8,1 kg/persoană, fructe și pomușoare – 5,3 kg/persoană.

În mediul urban s-au consumat mai multe produse bogate în proteine, cum ar fi carnea (4,4 kg/persoană față de 3,8 kg /persoană în rural), laptele (16,1 litri/persoană față de 15,1 kg/persoană în rural) și ouăle (17,6 bucăți/persoană față de 15,6 bucăți/persoană în rural). În mediul rural, însă, s-a remarcat un consum mai mare de produse de panificație (8,6 kg/persoană față de 7,0 kg/persoană în urban) (Tabelul 36 din Anexă) .

Condițiile de trai ale gospodăriilor cu copii din mediul urban diferă de cele din mediul rural

În mediul urban, gospodăriile cu copii locuiesc în condiții mai bune decât cele din mediul rural. Astfel, în mediul urban, 98,8% din gospodăriile cu copii dispuneau de apeduct, 98,3% – de sisteme de canalizare, 96,4% – de baie sau duș în locuință și 88,6% – de gaze din rețea. În schimb, în mediul rural doar 88,7% din gospodăriile cu copii dispuneau de apeduct, 81,0% – de sisteme de canalizare, 65,2% – de baie sau duș în interior și doar 41,8% – de gaze din rețea (Figura 14).

Figura 14. Dotarea locuințelor gospodăriilor cu copii cu principalele comodități, pe medii, 2024

Descarcă datele în format. xlsx

Conform opiniei gospodăriilor cu copii, circa 83 la sută din acestea considerau, că în anul 2024 nu au intervenit careva schimbări majore în nivelul de bunăstare al gospodăriilor, comparativ cu anul 2023, circa 4,4% au menționat că trăiesc mai bine, iar 12,6% considerau că situația s-a înrăutățit. Pentru necesitățile minime ale gospodăriei, conform aprecierii respondenților cu copii, ar fi suficientă suma de 3516,7 lei lunar pe o persoană. Totodată, pentru un trai decent a fost menționat necesarul de 6961,4 lei în medie pe o persoană (Tabelul 37 din Anexă) .

Rata sărăciei absolute a copiilor în anul 2024 este în creștere față de anul 2023

În anul 2024 rata sărăciei absolute (indicatorul ODD 1.2.1 ) a populației per ansamblu a constituit 33,6%, fiind în creștere cu 2,0 puncte procentuale față de anul 2023. Rata sărăciei în rândul copiilor a fost aceeași – 33,6%, fiind însă în creștere cu 3,4 puncte procentuale comparativ cu anul 2023.

Copiii din mediul rural sunt expuși unui risc de sărăcie mai mare decât copiii din mediul urban. Astfel, rata sărăciei absolute în rândul copiilor din mediul rural a constituit 46,6%, în anul 2024, față de 18,6% în cazul copiilor din mediul urban (Tabelul 39 din Anexă).

Anexă:

• Indicatori principali privind situația copiilor în Republica Moldova, 2020-2024 (39 tabele)

Note:

¹ Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția datelor privind: i) infracțiunile înregistrate, care includ datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender, ii) învățământul primar și secundar general, care includ instituțiile de învățământ aflate pe acest teritoriu în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și iii) dizabilitatea primară, care includ și persoanele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, care s-au adresat la Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru determinarea dizabilității.

² Datele cu privire la numărul populației copiilor, la 1 ianuarie 2024 și 2025, sunt provizorii. Numărul populației, cât și indicatorii relativi dependenți de numărul populației sunt raportați la populația cu reședință obișnuită, calculată în baza recensământului populației și locuințelor din 2014.

Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

³ Datele privind numărul născuților-vii pentru anul 2024 sunt provizorii.

⁴ Noțiunea de copil aflat în situație de risc, violență și neglijare sunt utilizate în conformitate cu Legea 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica socială
• Calendarul de diseminare electronica a informațiilor statistice în anul 2025

Eurostat

• Baza de date a Eurostat

Direcția Statistică a ONU

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă