Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2024, numărul de decese înregistrate a fost de 33,5 mii, în descreștere cu 0,3 mii (sau cu 0,8%) față de anul 2023 (Figura 1).

Figura 1. Evoluția numărului de decese, 2014-2024

Descarcă datele în format .xlsx

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a Ministerului Sănătății, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces⁴ se prezintă astfel: 57,6% din decesele înregistrate au fost determinate de bolile aparatului circulator, 17,4% de tumorile maligne, 8,1% de bolile aparatului digestiv, 5,0% de bolile aparatului respirator, 4,7% de accidente, intoxicații și traume și 7,2% de alte cauze.

De remarcat că, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces este diferită pentru bărbați și femei. Mortalitatea femeilor prin bolile aparatului circulator este cu 14,5 puncte procentuale (p.p.) mai înaltă față de cea înregistrată pentru bărbați, astfel, fiind observat fenomenul „supramortalității feminine” pe această cauză de deces (Figura 2).

Figura 2. Structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces și pe sexe, 2024

Descarcă datele în format .xlsx

Discrepanțe majore pe sexe au fost observate și în cazul mortalității prin accidente, intoxicații și traume, tumori maligne și bolile aparatului respirator, însă în acest caz fiind observată o „supramortalitate masculină”. Astfel, numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,9 ori mai mare comparativ cu numărul femeilor decedate din aceeași cauză, decesele datorate bolilor aparatului respirator - de 2,2 ori, iar cele cauzate de tumorile maligne și bolile aparatului digestiv - de 1,4 ori (Tabelul 1 din Anexă).

Mortalitatea pe principalele clase ale cauzelor de deces diferă semnificativ și în profil teritorial. O pondere mai mare a deceselor prin bolile aparatului circulator au fost înregistrate în regiunea Nord (62,1% din numărul total al decedaților în regiune). Ponderea cea mai înaltă a deceselor prin tumori maligne a fost înregistrată în municipiul Chișinău (21,6%) și UTA Găgăuzia (18,7%) (Tabelul 2 din Anexă). Deceselor prin bolile aparatului digestiv le revine o pondere de 10,6% în UTA Găgăuzia și 9,8% în regiunea Centru. În clasa deceselor prin bolile aparatului respirator ponderile mai ridicate au fost înregistrate în municipiul Chișinău (6,0%) și în regiunea Sud (5,1%), iar în UTA Găgăuzia a fost înregistrat un nivel mai înalt al mortalității provocate de cauzele externe (accidente, intoxicații și traume) – 5,2%, comparativ cu alte regiuni de dezvoltare (Figura 3).

Figura 3. Structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces,
pe regiuni de dezvoltare, 2024

Descarcă datele în format .xlsx

Anexă:

• 2 tabele

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Datele privind numărul decedaților în anul 2024 sunt provizorii. Sursa datelor cu referire la numărul decedaților este Agenția Servicii Publice, iar a cauzelor de deces – Agenția Națională pentru Sănătatea Publică a Ministerului Sănătății.

³ Indicatorul privind rata mortalității va fi diseminat în Nota informativă ”Situația demografică”.

⁴ Principalele clase ale cauzelor de deces sunt stabilite conform Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a a Organizației Mondiale a Sănătății.

 Informații relevante:

• Banca de date statistice / Populația și procesele demografice 
• Metadate de referinţă "Populaţie şi demografie"
• Concepte și definiții " Populaţie şi demografie"
• Calendarul de diseminare în anul 2025